Honoùra e a rave na oe i te rau ape
I nià i to tāua ra paepae ia Taraatinirau i te faa ra i Ataaroa.
A tāhiri na oe i te mataì ra e Maoaè, ia pee te rupehu i nia te fenua Eimeo.
Potua i te raì vetea, potua te raì vetea.
Maoaè te mataì i tau òmore ia Rufautumu no Ataaroa.
Te Teva i uta, te Teva i tai, te Teva rarirari
Te Porionuu e a hiò na ia Rufautumu.
Ua fetoìtoì te àre o te moana,
Ua ruperupe te hupe o te mōuà;
Rufautumu e, Rufautumu e afaì na oe i toù nei roo i nià te fenua Eimeo.
Te òmore teie a Pai Tuarere no te faa ra i Ataaroa,
Te tamaiti a te Arii no Ataaroa o Ariitaua.
No oe te roo tāù e amo nei,
Ei faaite raa ia i te uì àmuri atu:
 O  Rufautumu te ioà i te òmore i patiahia i Eimeo.
E òre roa te reira roo e moe e tae noa atu i te hopeà.
Rufautumu e, Rufautumu e,
Peipei na vau ia oe i nià i te ôtue TATAA;
i reira hoì au i faaineine i aù i te patia raa i Eimeo.
E Pai e a vero. E Pai e a vero,
Patia na vau ia Rufautumu i nia i te mouà tapuhia.
Rūrū te taì o Rufautumu na nià i te tua àivi.
Tuarere i te Pō , Tuarere i te Ao,
O marama nui hoì ua hee.
Te òto noa ra te Vahine Heipua,
Te ui rairai ua fati.
Maraetapu e, ua Tinitaua i te aito no Ataaroa.


Bulletin de la Societe des Oceaniennes no 028 de Dec. 1928 pp 170-171
( transmis  par M.K.EMORY qui le tenait de Me THURET).

Retour à l'accueil